Pentru ca suntem in primul rand consilieri si datoria noastra este de a va ajuta in actiunile dumneavoastra legate de operatiunile cu produse imobiliare, pentru a evita neantelegerile care apar din cauza termenilor de specialitate, va prezentam un dictionar cu termeni juridici frecvent folositi in domeniul imobiliar:
Persoana care beneficiaza de un drept de abitatie poate locui in respectivul imobil pe toata perioada cat dreptul de abitatie este constituit in favoarea sa. Este reglementat de Codul civil, art. 572
ACT
-
Actul juridic este o manifestare de vointă a uneia sau mai multor persoane, cu scopul de a crea, de a modifica, sau de a stinge între dânşii drepturi şi obligatii.
-
Actul administrativ este actul care emană de la organele administrative şi care poate fi: normativ, când prin el se statornicesc norme juridice cu caracter general; individual, când are drept scop naşterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice concrete.
-
Actul de administrare este actul prin care un bun este făcut producător de venituri fără a fi înstrăinat.
-
Act de dispozitie: act prin care se transmite sau se constituie un drept real privitor la un bun ori se renunţă la un drept (de exemplu: proprietate, gaj, uzufruct etc.).
-
Act procesual este actul de dispoziţie al organului judiciar.
-
Act procedural este actul prin care se aduce la îndeplinire actul procesual.
ACT JURIDIC
Copiile, care reproduc în scris un act, pot constitui mijloc de probă în condiţiile prevăzute de art. 1188 Codul civil.
Manifestarea de voinţă făcută cu intenţia de a produce efecte juridice, adică de a crea, a modifica ori a stinge un raport juridic civil. Actele juridice sunt de mai multe feluri: acte juridice uni, bi sau multilaterale (după numărul părţilor); acte cu titlul oneros sau gratuit (după scopul urmărit), cele cu titlul oneros se împart în comutative şi aleatorii, iar cele cu titlu gratuit în liberalităţi şi acte dezinteresate; acte constitutive, translative şi declarative (după efectele produse) etc. Pentru ca actele juridice civile să fie valabil încheiate ele trebuie să îndeplinească anumite condiţii de fond, iar când actul este solemn, trebuiesc îndeplinite şi condiţii de formă, vezi art. 948-968 Codul civil.
Mijloc de probă din categoria înscrisurilor, prevăzut în art. 1176 şi urm. Codul civil, cuprinde pe lângă conţinut şi iscălitura părţilor, acestea fiind elementele necesare pentru valabilitatea lui. Actul poate fi scris de mână, la maşină, imprimat, cu excepţia testamentului olograf care trebuie să fie scris în întregime de mâna testatorului. Actele sub semnătură privată spre deosebire de cele autentice, nu au putere executorie, pentru aceasta fiind necesar obţinerea unei hotărâri judecătoreşti.
Este o convenţie accesorie vânzării având ca obiect o sumă de bani pe care una din părţi o dă celeilalte părţi cu ocazia încheierii unui contract de vânzare-cumpărare, ca o garanţie că se va perfecta contractul.
Suma de bani, parte din preţul unei mărfi comercializate, plătită cu anticipaţie de beneficiar, sumă care - în funcţie de prevederile contractului - poate fi pierdută de partea care nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale.
compartiment auxiliar al judecatoriei, care are ca obiect de activitate înscrierea în cartea funciara a actelor si faptelor juridice referitoare la imobile.
Este un regim stabilit de lege sau prin învoiala părţilor cu privire la bunurile lor. În conformitate cu Codul familiei, art. 30 şi urm. bunurile dobândite în timpul căsătoriei, de oricare dintre soţi, sunt, de a data dobândirii lor, bunuri comune ale soţilor. Pot deveni bunuri comune toate bunurile fără a distinge dacă sunt mobile sau imobile, corporale sau incorporale, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege.
CADASTRU
sistemul unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea, reprezentarea pe harti si planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum si a celorlalte bunuri imobile de pe intreg teritoriul tarii, indiferent de destinaţia lor şi de proprietar. (art.1, L. 7/1996)
sistem de publiciate imobiliara întemeiat pe identificarea cadastrala a imobilelor; poate fi colectiva (pentru intreaga constructie) sau individuala (pentru fiecare etaj / apartament sau parcela de teren avand proprietari diferiti).
Este un titlu în temeiul căruia persoana pentru care s-a emis face dovada calităţii sale de moştenitor. Este reglementat de Legea nr. 36/1995. El se eliberează pe baza încheierii finale, dată în cadrul procedurii succesorale notariale, de către notarul în raza căruia defunctul a avut ultimul domiciliu.
Certificatul cuprinde referiri la masa succesorală, numărul şi calitatea moştenitorilor şi cotele ce le revin din patrimoniul defunctului.
O convenţie între stat şi concesionar prin care ultimul capătă dreptul de a exploata terenuri petroliere, miniere, întreprinderi etc. aparţinând statului (proprietăţii publice). Potrivit art. 135, alin. 5 din Constituţia României bunurile proprietate publică ce aparţin statului (bogăţiile subsolului, căile de comunicaţie, marea teritorială etc.) pot fi concesionate, închiriate sau date în administrare regiilor autonome, în condiţiile legii. Concesiunea poate fi acordată în forme diferite.
Concesionarea se face în baza unui contract prin care o persoană, numită concedent, transmite pentru o perioadă determinată, de cel mult 49 de ani, unei alte persoane, numită concesionar, care acţionează pe riscul şi pe răspunderea sa, dreptul şi obligaţia de exploatare a unui bun, a unei activităţi sau a unui serviciu public, în schimbul unei redevenţe.
Act juridic civil constând în acordul de voinţă între două sau mai multe persoane, încheiat în scopul de a crea, modifica sau stinge între ele drepturi şi obligaţii.
Codul civil, în cap. I, II, t. III, cartea III, art. 948, precizează condiţiile esenţiale pentru validitatea contractelor: capacitatea de a contracta, consimţământul valabil al părţii ce se obligă, un obiect determinat şi o cauză licită.
Este un contract prin care una din părţi (vânzătorul) transferă proprietatea unui bun al său asupra celeilalte părţi (cumpărătorul) care se obligă în schimb să plătească vânzătorului preţul bunului vândut.
Contractul de vânzare-cumpărare este reglementat în cartea III, t. V, cap. I, art. 1294 şi urm. Codul civil. Legea precizează obligaţiile vânzătorului şi ale cumpărătorului.
Este un contract prin care părţile îşi dau (transmit) reciproc proprietatea unui lucru pentru alt lucru (art. 1405, Codul civil).
(latină LOCATIO ''locatiunea") - Un contract în baza căruia o persoană numită locator se obligă să asigure altei persoane numită locatar (chiriaş) folosinţa integrală sau parţială a unui lucru sau prestarea unui serviciu pe o durată de timp determinată, în schimbul unui preţ corespunzător.
Contractul de locaţiune (închiriere) este reglementat în cartea III, t. VII, cap. I, art. 1410 şi urm. Codul civil. Legea prevede drepturile şi obligaţiile părţilor contractante (ex. reparaţiile urgente ce nu pot fi amânate cad în sarcina locatarului, iar în condiţiile legii, cheltuielile efectuate vor fi scăzute din preţul locaţiunii).
(latină MANDATUM "mandatul") - Contract prin care o persoana, numită mandatar, se obligă să încheie acte juridice pe seama unei alte persoane, numită mandant, pe care îl reprezintă în baza împuternicirii date. De regulă are forma unui înscris numit procură sau împuternicire (chiar delegaţie).
Mandatul este reglementat în cartea III, t. IX, cap. I, art. 1.532 şi urm. Codul civil; legea precizând care sunt îndatoririle mandatarului şi obligaţiile mandantului.
Este un contract translativ de proprietate, prin care o persoană transmite unul sau mai multe bunuri determinate, ori o sumă de bani (sau amândouă împreună) unei alte persoane numită întreţinător, care se obligă să presteze întreţinere, fie întreţinutului, fie unei alte persoane, până la data decesului acestuia sau pe o perioadă de timp determinată. Este un contract consensual, bilateral, sinalagmatic, intuitu personae şi de regulă gratuit ca şi donaţia. Este asimilat, uneori, contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere.
Este un contract prin care o persoană numită donator transferă irevocabil dreptul său de proprietate asupra unui sau mai multor bunuri determinate, unei alte persoane, numită donator, care le acceptă.
Contractul de donaţie este prevăzut în cartea III, t. II, cap. I, art. 801 şi urm. Codul civil, unde se precizează că donaţiunea este un act de liberalitate prin care donatorul dă ireversibil un lucru donatarului, care-l primeşte
(împrumutul de folosinţă) - Un contract încheiat între comodant şi comodator în baza căruia primul remite spre folosinţă temporară celui din urmă un lucru cu obligaţia acestuia de a-l restitui împrumutatorului, care rămâne proprietarul lui, în natura sa specifică. Este reglementat în cartea III, t. X, cap. I, art. 1560 şi urm. Codul civil. Comodatul este un contract cu titlu gratuit, unilateral şi de regulă generează obligaţii numai pentru comodator.
Este un contract care se încheie între antreprenor (meseriaş, întreprinzător), care se obligă să execute pe riscul său o anumită lucrare pentru cealaltă parte numită client, în schimbul unui preţ. Este frecvent întâlnită în practică antrepriza de construcţii.
Potrivit clauzelor contractuale, asigurarea materialelor necesare executării revine antreprenorului sau cade exclusiv în sarcina clientului.
Antrepriza este reglementată de art. 1413, alin. 5, Codul civil şi constă în ''luarea săvârşirii unei lucrări drept un preţ determinat, când materialul se dă de acela pentru care se execută o lucrare"
Este contractul prin care o persoană (comisionar) se obligă să săvârşească pe numele său, dar pe cheltuiala altei persoane (comitent) un act juridic, (ex. depunerea în consignaţie a unui bun în vederea vânzării) în schimbul unei remuneraţii (comision).
Codul Comercial în cartea I, t. XII, cap. II, art. 405 şi urm. reglementează contractul de comision (drepturile şi obligaţiile ce revin părţilor contractante - comisionar şi comitent).
facilitate de care se bucura o persoana de a fi preferata oricarei alte persoane la cumpararea unui anumit bun.
drept real imobiliar, accesoriu, perpetuu si indivizibil care dezmembreaza proprietatea, conferind titularului sau anumite prerogative strict limitate asupra lucrului altuia.
viciu ascuns, inselatorie in termeni civili (art. 1337 C. Civ.)
partea din unitatea administrativ-teritoriala cuprinsa în afara intravilanului, delimitata cadastral potrivit legii.
parcela de teren cu sau fara constructii
Teritoriul determinat prin Planul urbanistic general (PUG), care cuprinde ansamblul terenurilor cu şi fără construcţii, ce constituie o localitate
Intravilanul se poate dezvolta prin extinderea în extravilan numai pe bază de planuri urbanistice zonale (PUZ), legal aprobate, integrându-se ulterior în Planul general urbanistic (PUG) al localităţii.
Garanţie reală şi accesorie care nu deposedează pe debitorul proprietar de bunul ipotecat. Ea dă posibilitatea creditorului să urmărească bunul pentru a primi creanţa sa cu preferinţă. Este reglementată în cartea III, t. XVIII, cap. II, art. 1746 şi urm. Codul civil.
Persoana care moşteneşte sau urmează să moştenească averea defunctului, având drept la succesiune.
Codul civil nu-l defineşte pe moştenitor, însă în art. 650 arată categoriile de moştenitori şi anume: - moştenitori legali (vin la moştenire în temeiul legii);
- moştenitori testamentari (dobândesc moştenirea pe baza unui testament);
- moştenitori contractuali (moştenesc în temeiul unui contract).
persoana fizica sau juridica care detine numai posesiunea si folosinta din dezmembramintele dreptului de proprietate.
persoana fizica sau juridica titulara în exclusivitate sau în indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus înscrierii.
sistem de înscriere în documente publice a corpurilor de proprietate împreuna cu drepturile imobiliare pe care le au proprietarii si posesorii asupra lor. Publicitatea imobiliara se realizeaza prin cartea funciara
Drept real în temeiul căruia o persoană, numită uzufructuar, poate folosi un lucru care aparţine altei persoane numită nudul proprietar şi să beneficieze şi de foloasele bunului respectiv, să-i culeagă roadele având însă obligaţia de a conserva substanţa proprietătii şi la încetarea acestui drept să restituie bunul proprietarului. Dreptul de uzufruct se dobândeşte prin uzucapiune.
Uzufructul este reglementat în cartea II, t. III, cap. I, art. 517 şi urm. Codul civil.
Act juridic prin care o persoană (testatorul) dispune de întregul său patrimoniu sau parte din el, după încetarea sa din viaţă. Este unul din modurile de a înstrăina cu titlul gratuit proprietatea şi este reglementat în cartea III, t. II, cap. I, art. 800 şi urm. Codul civil.
Legea prevede că, testamentul este un act revocabil prin care testatorul dispune pe timpul încetării sale din viaţă, de tot sau parte din avutul său.